Colindand bisericile evanghelice
scris de Adi Vlad
Suna telefonul intr-o miercuri seara. Printre cateva subiecte fierbinti se pune o intrebare: „La ce biserica mergi maine?” De la celalalt capat al firului se aude o voce entuziasmata care spune: „am inteles ca vine fr. Pustan la Betel, asa ca fac tot posibilul sa merg, tu?” Prietenul raspunde: „eu as vrea sa merg la Viata Deplina, canta One Way Band si sti ca de obicei au o inchinare mai efervescenta…dar imi place si studiul la Efraim.”„Am o idee geniala. De ce nu mergem joi la Betel, duminica dimineata la Viata Deplina si seara la Efraim?” Zis si facu.
Fenomenul occidental numit „Church Hopping” conform caruia tinerii sec. 21 colinda mai multe biserici din oras sau chiar din afara orasului devine din ce in ce mai larg raspandit si in contextul romanesc. Nu e de mirare. Cu atatea bisericii pe metru patrat intr-un oras ca si Targoviste optiunile sunt la indemana crestinului.
Church Hopping este un fel de (s)hopping modern la mall. Ai multe magazine [citeste biserici] in care alegi ceva din fiecare deoarece nu gasesti biserica care „sa le aiba pe toate” sau cel putin sa fie pe gustul tau. Asadar totul se rezuma la gust. Mergem la o biserica pentru programele muzicale, la alta pentru predicile expozitive impecabile si la alta pentru partasia inegalabila. Specialistii americani (Barna Research Group) care se ocupa de statistici in domeniul eclesial, ne spun ca „in fiecare an unul din 7 adulti isi muta membralitatea.” Mai mult, „unul din sase adulti participa la programele catorva biserici alese pe baza de rotatie.”
Nu e de mirare atunci cand aflam de o biserica luterana americana care ofera servicii pe web, servicii care pun la dispozitie un fel de ghid a bisericilor bazat pe gusturile personale. Pana la urma traim in secolul 21 unde diversitatea este la ea acasa, nu?
Fenomenul „church hopping” este inca un indiciu al unei culturi instabile si a unei gandiri superficiale. Fenomenul reflecta de asemenea o continua nemultumire a omenirii. Oamenii sunt intr-o continua cautare a unui lucru mai bun. Dar mai bun, de cele mai multe ori se traduce prin entuziasm, emotionant, captivant…satisfacator pentru eu-ul care isi cere drepturile.
Exista desigur motive intemeiate pentru a te muta dintr-o biserica in alta (doctrina falsa, moralitate scazuta, lipsa cresterii spirituale, mutarea dintr-o oras in altul etc…). Insa cele mai multe motive se rezuma la consumerism.
Religia si spiritualitatea s-au transformat in niste produse de piata prin care omul isi satisface propriile ambitii desarte. Biserica aleasa pe baza unor gusturi personale ne vorbeste despre criza spiritualitatii si implicit a unei ucenicii gaunoase a secolului nostru. Mai mult, ne vorbeste despre o categorie de crestini care se vad bine in ochii lor dar care nu vad ca sunt saraci, orbi si goi de dumnezeirea triuna. In cele din urma ne vorbeste de o nevoie acuta de un model de ucenicie care sa fie axat pe formare nu doar pe satisfacere a unor gusturi.
Rezultatul cresterii a bisericilor nu se datoreaza unui program de ucenicie bine implementat ci mai degraba de o „rotatie a sfintilor”. Ori Dumnezeu nu ne-a chemat sa ne mutam dintr-o biserica in alta, imboga?ind-o pe una si saracind-o pe alta. Oamenii nemultumiti, si ne-ucenicizati vor colinda bisericile evanghelice insa nu asta inseamna sa fim TRUPUL lui Hristos sau Biserica lui Dumnezeu.
Va urma...



