Ideea de a alege sa te inchini e de foarte multe ori compromisa, de fapt corupta, de imprejurarile si circumstantele noastre. Recunosc, pana nu experimentezi personal, sunt doar “sfaturi” pe care le dai altora, teorii sau clisee…

Exista un timp pentru orice, exista un timp în care El te goleste de toate, numai ca sa poata umple fiinta ta cu ceea ce El doreste. Si pana vointa omului nu se supune voii Lui, lucrurile sunt deosebit de greu de indurat. Procesul de golire, de dezbracare de sine, devine uneori o smulgere de tot ce ai crezut, ca o lepadare de sine în care constiinta ta nu mai e buna de nimic, valorile tale sunt deturnate. Ce faci in cazul acesta, cand trebuie sa conduci o echipa de inchinare sau mai rau, cand trebuie sa conduci oameni spre inima lui Dumnezeu? Cum sa-i duci intr-un loc pe care tu nu-l recunosti?

Inchinarea este o alegere!

Noaptea mi-a fost cea mai lunga din viata. O lupta spirituala, un adevarat razboi invizibil cu mine, cu credintele mele, cu durerile si bucuriile mele. Razboiul  era unul mai vechi, dar de data aceasta, a culminat printr-o noapte in care mintea mea a gandit mult, voci de pretutindeni mi-au invadat teritoriul, o lupta intre a face bine, sau a face ce trebuie, mi-a tavalit inima in praful taranei, partea fireasca din care suntem facuti si care se va razvrati mereu impotriva naturii noastre divine.

Dimineata a venit pe neasteptate si m-a luat prin surprindere…lupta mea înca nu se terminase… Si totusi, a trebuit sa imi port zambetul, sa raspund oamenilor din jurul meu, sa fiu amabila, si “colac peste pupaza”,  de parca nu mi-ar fi fost de ajuns, sa slujesc oamenilor. Wow! Ce vroia El de la mine? Cum sa duc toate astea? Cum sa fac fata situatiei? Aveam experienta, dar in cazul acesta era adusa la nivelul zero. Ma simteam fara capacitatea de a face ceva. Da, ma simteam….

Inchinarea bazata pe sentimente si emotii este doar sentimentalism. Noi trebuie sa aducem in inchinare partea noastra emotiva, sa ne inchinam cu sentimentele noastre, dar  sa NU ne rezumam doar la asta. De multe ori spunem: “nu pot sa ma inchin pentru ca nu simt…” Dar inchinarea nu este simtire, este o alegere! O inchinare in duh si in adevar , este implicit si o inchinare a intelectului. Mintea noastra nu “umbla aiurea”, nu cadem in transa, nu  suntem inconstienti de actele noastre.

Vei fi poate in situatia sa nu simti nimic, sa nu te atinga nimic, inima sa nu rezoneze, sa nu vibreze la vocea Lui, la cantecul inimii Lui…Acesta este timpul cand va trebui sa faci o alegere. Cineva spunea:” cand ai ales sa nu alegi nimic, deja ai ales ceva.” In fiecare clipa alegem ceva. Viata noastra este suma alegerilor noastre si ceea ce vad oamenii în trairea noastra, este efectul lor. Alegem sa traim, sa mergem la locurile noastre de munca, sa mancam, sa ne daruim banii celor in nevoi, sa iubim, sa fim milostivi, sa ne iubim partenerul de viata, copiii, sa ajutam prin abilitatile noastre, sa ne inchinam…

Alegem sa ne inchinam! Este un act al vointei! Un act de credinta! Sa mergi pe ape, cand stii sigur ca ea nu are capacitatea sa te sustina…Interesant ce poate sa faca credinta!? Sa mute muntii, sa dea orbilor vederea, sa  aduca la viata, sa redea bucurie, sa inlature obstacole, sa goneasca puteri ale întunericului. Inchinarea ca un act al credintei, face aceste lucruri. Nu te inchini pentru ca poti, ci pentru ca El merita!

…a trebuit sa aleg! Sa ma inchin in puterea Lui, sau in a mea…si l-am ales pe EL! Si El, m-a dus pe inaltimi!

 „Sunt un simplu om caruia i s-a dat FAVOAREA sa fie copilul lui Dumnezeu! Am fost creata ca sa-I aduc Regelui Regilor laudele mele, sa-I aduc inchinarea mea. Sunt pusa deoparte sa-I slujesc Domnului si e cea mai mare onoare pentru mine sa fiu un inchinator al Sau! Laudele ii apartin numai Lui!”…cuvinte care apartin unei persoane foarte speciale, Luminita Ciuciumis. Nascuta in 25 iunie 1969, in localitatea Fetesti din judetul Ialomita, ea a ales sa isi puna darul primit din partea Lui Dumnezeu in slujba Celui ce i-a devenit Tata, Sfatuitor, Ajutor dar mai ales Prieten! Atat în cariera solo cat si alaturi de Callatis Praise, Luminita Ii daruieste in continuare laude Aceluia caruia Ii apartin. Este casatorita si are trei baieti.

                                                                                                                                                                                                           Articol preluat de pe : Flacara Inchinarii