Ce se intampla daca Marea Porunca va ramane in continuare uitata?

In primul rand vom avea parte de aceleasi rezultate ca si pana acum. Cineva spunea ca unul din simptomele nebuniei este sa crezi ca vei obtine alte rezultate facand lucrurile in acelasi mod ca si pana acum.

Cu alte cuvinte, daca dorim alte rezultate in bisericile noastre, va trebui sa schimbam ceva in modul nostru de lucru.

Daca dorim ca bisericile sa creasca spiritual si ca efect, sa creasca si numeric, va trebui sa schimbam ceva.

Daca dorim ca membrii bisericilor sa devina mai responsabili si angajati in viata comunitatii, va trebui sa schimbam ceva.

Daca dorim ca tinerii sa devina mai spirituali, va trebui sa schimbam ceva.

Daca dorim ca relatiile dintre frati sa se imbunatateasca, va trebui sa schimbam ceva.

Daca dorim ca nemultumirea si cartirea generala sa se transforme in multumire si entuziasm general, va trebui sa schimbam ceva.

Daca dorim ca familiile din biserica sa devina un model pentru familiile din afara bisericii, va trebui sa schimbam ceva.

Daca dorim ca bisericile noastre sa conteze in societate, va trebui sa schimbam ceva.

Daca dorim ca luptele crestinilor sa se mute din interiorul bisericii (certuri, barfe, resentimente, etc.) in afara bisericii (evanghelizare), va trebui sa schimbam ceva.

Iar ceea ce ar trebui sa schimbam de urgenta este focalizarea. De la focalizarea aproape exclusiva pe program, la focalizarea pe ucenicie biblica. Si asta deoarece numai ucenicia biblica poate sa ne formeze dupa chipul lui Hristos, nu numai sa ne informeze, asa cum o face de obicei programul.

Un efect mai putin constientizat al focalizarii pe program este pervertirea stadardelor dupa care masuram cresterea spirituala a cuiva. Astfel, daca cineva vine cu regularitate la programele bisericii, consideram ca este matur si nu are probleme. Daca cineva stie o multime de versete biblice, consideram ca este matur si nu are probleme. Daca cineva nu ne deranjeaza in nici un fel consideram ca este matur si nu are probleme. Daca cineva predica sau canta la programele bisericii consideram ca este matur si nu are probleme. Iar exemplele pot continua.

Dar se poate ca acel cineva sa nu aiba intimitate cu Dumnezeu si sa nu-i cunoasca caile, chiar daca nu lipseste la programe si stie o multime de versete. Fariseii si carturarii din vremea Domnului Isus implineau aceste cerinte si totusi erau orbi din punct de vedere spiritual.

Dar se poate ca acel cineva sa nu mai fi evanghelizat eficient pe nimeni de ani de zile, iar randamentul lui pentru Imparatia lui Dumnezeu sa fie aproape zero.

Sau se poate ca cel care nu ne deranjeaza de nici un fel, sa nici nu faca absolut nimic practic pentru comunitate  de ani de zile, ci doar sa ocupe un scaun, fiind total inofensiv, dar si total nefolositor Domnului.

Care este portretul robot al cuiva care se maturizeaza spiritual?

Andy Stanley, pastorul Bisericii North Point din Atlanta, spune ca un crestin care creste spiritual va creste in cel putin trei domenii:

1.      Va creste in intimitatea cu Dumnezeu;

2.      Va creste in calitatea relatiilor cu membrii bisericii;

3.      Va creste in eficacitatea evanghelizarii celor care nu merg la biserica.

Daca ar trebui sa ne comparam pe noi insine si pe ceilalti de langa noi cu acest portret robot, sau cu aceste standarde, cum am arata? Maturi sau imaturi? In crestere sau stagnanti?

Trecerea de la focalizarea pe programe religioase la focalizarea pe ucencie si pe grupele mici de casa este imperios necesara. Cu cat intarziem mai mult, cu atat consecintele vor fi mai devastatoare. Cu cat luam mai repede si mai intelept masuri de indreptare, cu atat rezultatele mult asteptate vor veni.

Sper ca dorinta de o implinii Marea Porunca sa devina cat mai curand, mai puternica decat frica de a schimba ceva, mai puternica decat frica de a iesi din zona confortabila a obisnuintelor noastre, mai puternica decat instinctul de autoconservare de care se lasa dominati multi conducatori de biserica.

,,Iar a Celui ce, prin puterea care lucreaza in noi, poate sa faca nespus mai mult decat cerem sau gandim noi,  a Lui sa fie slava in Biserica si in Hristos Isus, din neam in neam, in vecii vecilor! Amin!”  Efeseni 3:20-21