„ Frate, eu raman la cele simple!”... si cu asta totul se incheie intr-o aura de spiritualitate.

De multe ori fraza asta cu iz de sfintenie se rosteste atunci cand subiectul in discutie provoaca discomfort, iar cel care o rosteste nu se mai simte in largul lui, deoarece intaritura argumentelor sale superficiale incepe sa se clatine.

Trebuie sa recunosc ca in acest punct al discutiei cel mai intelept lucru pe care-l pot face este sa tac si sa ma departez rapid.

Este extraordinara capacitatea noastra de a folosi cuvinte intelepte pentru a justifica atitudini deloc intelepte. A ramane la cele simple poate fi o mare intelepciune daca este inteles sensul acestor cuvinte. Din pacate foarte multi le folosesc pentru a-si justifica simplismul gandirii si conceptiei lor despre lume, viata, Dumnezeu sau Biblie.

Dar, haideti sa vedem care este diferenta intre a fi simplu si a fi simplist. Pentru aceasta vom consulta DEX-ul.

1.      Simplitate– sobrietate, naturalete, modestie, lipsit de artificialitate si de prefacatorie...

2.      Simplism– un mod unilateral si superficial de a vedea lucrurile, gandire marginita, nivel intelectual scazut...

Simplitatea este una din virtutile crestine, si nu are de-a face cu gradul de pregatire a cuiva ci cu atitudinea inimii. Astfel pot exista oameni cu doua doctorate dar sa fie in acelasi timp simpli. Un om simplu nu este nici pe departe unul superficial sau marginit si intepenit in gandire. Dimpotriva poate fi un om extrem de inteligent si bine pregatit, dar in preajma lui te simti bine, te simti liber, deoarece este natural si iti este usor sa comunici cu el. Cel simplist aproape intotdeauna reuseste sa strice atmosfera, deoarece el confunda intelepciunea simplitatii cu nebunia simplismului. De aceea nu este deschis discutiilor care il forteaza sa iasa din carapacea mentalitatii sale.

Cei simplii cresc si se dezvolta continuu, fara sa faca prea mare caz de asta.

Proverbe 9:9  Da inteleptului, si se va face si mai intelept; invata pe cel neprihanit, si va invata si mai mult.

Simplistii sunt blocati intr-un stadiu de infantilism pe care si-l trambiteaza ori de cate ori au ocazia.

Proverbe 18:2  Nebunului nu-i este de invatatura, ci vrea sa arate ce stie el.

De prea multe ori biserica face confuzie intre simplitate si simplism, incurajand simplismul, ceea ce limiteaza extrem de mult eficienta ei in propagarea Evangheliei Imparatiei lui Dumnezeu.

Cei simplii sunt oamenii constienti de limitele lor, de aceea sunt deschisi continuu sa invete, sunt deschisi la provocarile intrebarilor grele, sunt gata sa-si schimbe mentalitatea sub forta argumentelor, daca este cazul.

Simplistii, de obicei nu-si vad limitele de aceea sunt refractari la invatatura, mai ales la acea invatatura care-i pune in fata unor intrebari grele, in fata unor realitati care-i forteaza sa-si puna sub semnul intrebarii conceptiile. Acesti oameni au hotarat ca au dreptate inainte de a asculta argumentele care le-ar deschide orizonturi noi.

Oriunde infloreste simplitatea biblica, infloreste biserica, infloreste lucrarea, infloreste bucuria si infloresc relatiile de calitate.

Oriunde infloreste simplismul, biserica se ofileste, lucrare se ofileste, bucuria si relatiile se ofilesc.

Simplismul este buruiana care sufoca roada Bisericii, blocandu-i cresterea si dezvoltarea. Simplitatea aduce deschidere si flexibilitate biblica. Simplismul aduce inchidere si rigiditate. Simplitatea aduce inviorare. Simplismul aduce amortire, plictiseala si un duh de adormire. Simplitatea aduce bucurie. Simplismul aduce acreala si resentimente. Simplitatea elibereaza. Simplismul incorseteaza si garboveste. Simplitatea are ochi senini si deschizi. Simplismul are ochi iscoditori si un rictus manios pe fata. Simplitatea aduce harul. Simplismul aduce legalismul. Simplitatea sfinteste inima omului. Simplismul sfinteste infatisarea. Simplitatea spala blidul pe dinlauntru. Simplismul doar pe dinafara. Simplitatea trece cu bine de capcana traditiilor si formelor religioase, in cautarea voiei lui Dumnezeu. Simplismul in schimb, cade intotdeauna in aceasta capcana si ramane blocat acolo, crezand ca implineste voia lui Dumnezeu in timp ce de fapt o prigoneste.

Domnul iubeste pe cei simpli, dar ii mustra aspru pe cei simplisti.

Ii veti cunoaste dupa roadele lor. Sunt oare simplistii de folos cuiva? Nicidecum. Priviti la farisei si la ravna cu care faceau prozeliti ca dupa aceea sa-i infecteze cu simplismul lor. Doar cei simplii sunt de folos deoarece ei sunt condusi de Duhul Sfant.

Este timpul sa facem distinctie intre simplism si simplitate. Cred ca Biserica este cea mai lovita de lipsa aceste distinctii, iar urmarile se vad.

Ma rog ca Biserica sa amendeze cu hotarare simplismul sub toate formele lui si sa incurajeze cu toata puterea virtutea simplitatii, deoarece atunci ea isi poate implinii mandatul incredintat.